Monumentul este amplasat central la intrare în parc și conceput ca o lucrare abstractă formată din mai multe blocuri de piatră suprapuse până la o înălțime de aproximativ 10 metri. Este realizat în anul 1970 de către sculptorul Georghe Iliescu-Călinești.
       În concepția artistului blocurile masive de piatră reprezintă orânduirea feudală din deceniul 1840 - 1850, lupta dintre cei care țineau cu dinții de sistem și forțele progresiste ale vremii, unele succese ale acestora fiind simbolizate de cele două scobituri în partea superioară a blocului de la baza monumentului. Blocurile verticale de la mijlocul monumentului, ca doi stâlpi de rezistență, reprezintă reușita de scurtă durată a revoluției - lunile iunie-septembrie 1848, pentru ca ultimul bloc de piatră așezat orizontal să reprezinte înfrângerea revoluției.

Sursa: Monografia Municipiului Caracal, pagina 317.

       Regimentul 56 Desant Parașutare s-a înființat la 02.04.1980, în orașul Caracal.
       În iunie 1980 i-a fost schimbată denumirea în Regimentul 56 Parașutiști. În întreaga existență parașutiștii acestei unități s-au dovedit un corp de elită, mai ales în momentele dramatice ale istoriei recente ale țării.
       În decembrie 1989 au fost prezenți în Timișoara și București, contribuind decisiv la victoria Revoluției Române. În martie 1990, au participat la aplanarea conflictului interetnic maghiaro - român de la Târgu Mureș.
       În noiembrie 1990 Regimentul 56 Parașutiști este transformat în Batalionul 56 Parașutiști, o parte dintre cadrele sale înființând, în aceeași cazarmă, Batalionul 492 Misiuni Speciale.
       Cu mulți ani înainte de intrarea României în NATO, Batalionul 56 Parașutiști a desfășurat misiuni comune, interne și internaționale, cu unități ale acestei organizații politico - militare.
       Batalionul 56 Parașutiști a fost desființat la 31.05.2005.

Text integral de pe placa frontală a monumentului.