Eroilor săi căzuți pe câmpul de luptă în timpul războaielor din anii 1916 - 1918 și 1941 - 1945. Prin jertfele noastre ne-am îndeplinit nobila misiune lăsată moștenire de strămoși. De a păstra neștirbită această țară, firea ( existența ) poporului, dreptul lui de a stăpânii în pace peste veacuri pământul strămoșesc.

       Activitatea culturală, artistică și sportivă în sensul actual datează de după al doilea război mondial. Și înainte existau unele manifestări precum hora satului, Govia, clăci și sezători precum și obiceiuri și tradiții legate de naștere, botez, căsătorie și moarte ce țineau de viața spirituală și culturală a comunității dar nu se pot spune prea multe despre ele. Activitatea culturală, artistică și sportivă a luat avânt prin anii 1959-1960 și a început să se manifeste tot mai puțin după 1980 iar în prezent a cunoscut o revenire după 2000.
       Primul avânt se datorează refacerii economice și progresului ce s-au simțit cam la 15 ani după al doilea război mondial. Alt factor a fost colectivizarea. Colectivul asculta îndrumările venite de la partid și rezultatele, pe orice plan, erau răsplătite astfel unii săteni au fost interesați să se implice. O dovadă în acest sens este mărturia unui component al formației de dansuri populare care a spus că a participat la formație pentru că primea o cantitate de grâu mai mare după treierat față de ceilalți, deci era vorba de un mic privilegiu. Bineînțeles că și regimul politic era de așa natură, voia ca oamenii să fie înregimentați și astfel mai ușor controlați. Am putea vorbi, cred și de un început al culturii timpului liber, specific omului modern de pretutindeni, cultură a timpului liber ajunsă și în mediul rural românesc.


Fig. nr.30. Formația de dansuri din Vădastra, câștigătoare a unor competiții pentru amatori, în diverse ipostaze.




       Începuturile activității culturale sunt timide. Din Caietele statistice ale Vădastrei păstrate la Inspectoratul Statistic al raionului Corabia aflăm că în 1959 exista o bibliotecă publică, cu 1200 volume iar în 1961 și o bibliotecă școlară cu 740 volume. Monografia realizată în 1964 de domnul Dumitru Barbu, între altele director al Căminului Cultural, deci o opinie autorizată pomenește de trei echipe de teatru, o echipă de dansuri, o brigadă artistică de agitație, cursuri agrozootehnice de masă, opt cercuri de citit, conferințe cu caracter politic, științific și social cultural.
       Despre acele activități nu putem da prea multe amănunte căci despre ele nu mai există documente iar în memoria oamenilor ocupă deja un loc tot mai șters. Deosebită pare să fi fost activitatea formației de dansuri care a participat la diverse competiții pentru amatori și a fost remarcată și premiată.
       Dintre orașele în care formația a susținut spectacole au rămas în memoria participanților orașul Pitești dar mai ales Timișoara unde în 1961 au câștigat locul I după ce două săptămâni s-au pregătit intens cu un instructor ce se numea Spătărelu, din Craiova. Din echipa de dansuri au făcut parte:

       Tot cam în acea perioadă a existat o echipă de fotbal. Importantă din punct de vedere cultural a fost și stația de radioficare ce funționa în sat. În 1966, conform Caietelor statistice ale Vădastrei, existau 306 abonați la radioficare, un centru de radioficare și pe lângă acestea 48 abonați la radio și 4 abonamente TV.


Fig. nr. 31. Cojocul de Vădastra.



       Aproximativ din 1960, cu scurte întreruperi a funcționat la Vădastra o clasă de cojocărie. Meșteșugul acesta este vechi la Vădastra iar cojocul din zona Romanați chiar se numește cojoc de Vădastra. Comparând motivele decorative cu cele ale culturii neolitice se constată asemănări multiple de unde oinia că acest tip de cojoc a fost contemporan sau a succedat culturii Vădastra. Meșter cojocar a fost Liceanu Nicolae care a făcut cojoace inclusiv soților Ceaușescu iar apoi, tradiția a fost preluată de fiul său Liceanu Dumitru care și în prezdent îndrumă copii din Vădastra în tainele acestui meșteșug. Și în prezent diverși soliști de muzică populară apelează la meșterul Liceanu pentru confecționarea cojoacelor. Au existat și numeroase expoziții în țară: Craiova, Deva, Slatina, București, etc. și în străinătate: sediul UNESCO din Paris, Strasbourg, Parlamentul European din Bruxelles, în Germania, etc.


Fig. nr. 32. Activitate în cadrul clasei de ceramică.


       După inaugurarea noului sediu al Căminului Cultural s-au dat spectacole la care au participat nume mari ale scenei românești. De asemenea s-a înființat un muzeu vizitat de un public numeros, mai ales elevi din zonă după cum o dovedește Cartea de onoare a Muzeului Comunal ăn care s-au notat impresii începând din august 1970 până în 1987 și apoi mai există 2-3 notițe din 1998-2001.


Fig. nr. 33. Echipa de fotbal din Vădastra.


       Satul are și o echipă de fotbal ”Cetatea Nouă” care a existat fără întrerupere și a jucat fotbal de calitate din 1976 și până în prezent. Timp de trei ani, în perioada 1997-2000 echipa a jucat în Campionat de Divizia D și a ocupat chiar locul II al campionatului după Știința Drăgănești. ”Cetatea Nouă” a jucat și în final cupei României pe județe la două ediții, ultimile confruntări fiind cu Păunii Grădinari și cu Știința Drăgănești. Echipa atrage și promovează fotbaliști talentați din comună.
       După 1980 regimul a intrat tot mai mult în criză. Elevii erau luați tot mai mult muncile agricole, curentul era întrerupt ore în șir, chiar programul TV s-a scurtat la două ore zilnic iar timpul dedicat altădată activității culturale a fost tot mai puțin. Existau și acum unele manifestări dar pe lângă scopul cultural era, mai importantă latura practică, ne referim aici la excursiile făcute în marile orașe, mai ales București pentru a cumpăra pâine, căci acolo era la liber pe când în sat pe cartelă.
       După 1989 a fost iarăși nevoie de o perioadă de timp pentru a exista unele realizări. Un minim de activitate a existat: biblioteca a funcționat permanent și a existat în organigrama primăriei un post de director de cămin cultural.
       Un pas înainte s-a făcut în 2002 prin înființarea unei clase de ceramică neolitică Vădastra în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii Slatina ce aparține Consiliului Județean Olt. Această clasă s-a înființat în urma Proiectului de cercetare și revitalizare a ceramicii neolitice Vădastra condus de profesorul Dragoș Gheorghiu de la Universitatea de Arte București. Meșterul Nelu Cococi care conduce clasa de ceramică și elevii săi au făcut vase expuse în țară: Iași, Sibiu, Deva, Craiova, Rădăuți și despre care s-au scris articole în reviste de specialitate din stăinătate. Vase făcute la Vădastra au ajuns în Japonia la Târgul Internațional de Ceramică Mino - 2005. În iunie 2006 ceramica de Vădastra a participat la expoziția de la sediul Unesco din Paris, în noiembrie 2006 prin Institutul Cultural Român a ajuns la Strasbourg, în februarie 2007 a ajuns la o expoziție din Parlamentul European de la Bruxelles reprezentând județul Olt iar în iunie a fost văzută la Nuremberg în Germania.
       Clasele de cojocărie și de ceramică au colaborări cu Liceul de Arte Craiova, Muzeul Țăranului Român, etc. Tot datorită lor la Vădastra au ajuns turiști - 75 de francezi în 2005.
       În perioada 2002 - 2003 s-a refăcut formația de dansuri și s-a reluat tradiția Goviei. Govia s-a ținut an de an din 2003 până în 2006. Despre acest obicei de la Vădastra s-a realizat un scurt metraj de către Valeriu Ciurea și Visi Ghencea de la Centrul de Promovare și Conservare a Tradiției, film ce a obținut locul III la un concurs internațional.
       Formația de dansuri a obținut premiul de excelență al juriului în 2004 la Balș și premiul special al juriului în 2005 la Slatina la Festivalul Călușului Românesc la cafre au fost formații din 28 de județe.


Fig. nr. 35. Grupul vocal bărbătesc de la Vădastra.


       În anul 2006 domnul primar Bătrînca Marin a pus bazele unui grup vocal bărbătesc compus din:

Acesta a înregistrat un C.D. cu cinci piese autentice cu orchestra profesionistă ”Plaiurile Oltului” din Slatina și a participat la mai multe evenimente artistice din zonă: Govia de la Vișina, sărbătorirea a 110 ani de la înființarea comunei Vișina Nouă, etc.


Sursa: Monografia comunei Vădastra - Olt, paginile 82, 83, 84, 80, 86, 87.